Termenul „răzbunare a procrastinării” poate suna destul de agresiv, dar în realitate este ceva ce se întâmplă în liniște și fără daune, odată ce copiii au adormit deja și e-mailurile au încetat să mai ajungă în inbox.

E ora 1:00 dimineața și știi că în câteva ore trebuie să te trezești pentru a începe o altă zi agitată. În ciuda oboselii, alegi să pui următorul episod din serialul tău preferat pe Netflix și să sacrifici încă câteva ore de somn pe altarul timpului liber personal.

Dacă această situație îți sună familiară, atunci răzbunarea amânării pentru somn este ceva ce probabil faci și tu, fără să știi.

Desigur, există o explicație științifică în spatele acestui comportament, pe care o vom analiza în acest articol. În plus, veți afla cine este cel mai afectat de procrastinarea somnului din cauza răzbunării, care sunt efectele acestui fenomen asupra sănătății dumneavoastră și cum să îl gestionați.

Deci, hai să mergem să vedem.

Ce este „amânarea răzbunării pentru somn”?

Conceptul de „amânare a somnului din răzbunare” se referă la fenomenul prin care oamenii își amână somnul pentru a se angaja în activități pe care nu au timp să le facă în timpul zilei.

Pe scurt, este o modalitate de a găsi timp pentru recreere și divertisment în detrimentul somnului.

De ce „răzbunare”?

Adăugarea cuvântului „amânare a adormirii din cauza răzbunării” a devenit populară pe rețelele de socializare după un tweet viral al jurnalistei Daphne K. Lee, care a descris termenul ca fiind ceva ce se întâmplă atunci când „oamenii care nu au prea mult control asupra vieții lor în timpul zilei refuză să se culce devreme pentru a-și recăpăta un oarecare sentiment de libertate chiar și noaptea târziu”.

Amânarea este adesea legată de stres și de lipsa timpului liber în timpul zilei, ceea ce duce la dorința de a ne crea timp liber pentru noi înșine.

Termenul „răzbunare” se adaugă acestui tip de amânare a somnului, deoarece este o încercare de a ne răzbuna pentru acele ore ale zilei în care nu am putut avea timp liber personal.

Cum se comportă o persoană cu procrastinare în somn din cauza răzbunării?

A sta treaz până târziu noaptea nu este neapărat un semn de răzbunare pentru amânarea somnului. Cercetătorii raportează că principalele caracteristici care definesc amânarea somnului sunt trei:

1. Amânarea somnului ar trebui să ducă la o reducere a orelor pe care persoana le doarme noaptea.
2. A merge târziu la culcare este o alegere pur personală și nu se datorează niciunui alt motiv, cum ar fi o boală sau alți factori externi care împiedică somnul.
3. Persoanele care adoptă acest comportament sunt pe deplin conștiente că poate duce la consecințe negative, dar aleg să se angajeze în el oricum.

Comportamentele de amânare înainte de culcare reflectă amânarea și în alte contexte , cum ar fi evitarea muncii sau a treburilor casnice, cum ar fi curățenia casei.

Totuși, amânarea somnului nu creează de obicei asocieri negative precum aceste alte obligații. În schimb, somnul poate fi restricționat în favoarea activităților care oferă plăcere imediată, cum ar fi vizionarea la televizor, petrecerea timpului cu prietenii sau jocurile video.

Amânarea somnului poate lua mai multe forme. Una este amânarea culcării cu intenția de a adormi (amânarea înainte de culcare). O alta este amânarea încercării de a adormi prin petrecerea prea mult timp în pat făcând alte activități. Această problemă a fost, fără îndoială, asociată cu creșterea utilizării dispozitivelor electronice în pat.

O persoană se poate angaja într-una sau ambele forme de amânare a somnului, oricare dintre acestea putând reduce orele de somn nocturn.

Cine este cel mai afectat de răzbunarea procrastinării somnului?

Deoarece cercetările privind amânarea somnului sunt încă în stadii incipiente, experții nu sunt siguri cine este cel mai afectat de aceasta.

Cu toate acestea, un studiu din 2019 a constatat că studenții și femeile sunt mai predispuși să își amâne somnul pentru o altă activitate.

În plus, persoanele cu un cronotip nocturn tind să stea treze până târziu noaptea, ceea ce se poate manifesta ca procrastinare a somnului. În cele din urmă, acest fenomen pare a fi mai frecvent la persoanele care procrastinează în alte aspecte ale vieții lor.

Acum, în ceea ce privește răzbunarea procrastinării somnului, în general, oricine poate fi afectat, dar cei care sunt cel mai predispuși să cedeze acestui fenomen sunt:

• Cei care se confruntă cu stres intens în viața profesională
• Cei care lucrează multe ore și, bineînțeles,
• Părinți care au puțin timp pentru ei în timpul zilei.

Adesea începe cu acțiuni mărunte, cum ar fi să stai treaz și să derulezi pe Instagram. Dar, în curând, acele 10 sau 15 minute se transformă într-o oră sau două. În unele cazuri, poate dura până în zori înainte să cedezi și să decizi în sfârșit că e timpul să te culci.

Psihologia din spatele răzbunării procrastinării somnului

Amânarea somnului este încă un concept emergent în știința somnului și, prin urmare, există discuții continue despre psihologia din spatele acestei reduceri voluntare a somnului.

Persoanele care amână lucrurile sunt conștiente de situație și, în general, vor să doarmă suficient. Totuși, nu o fac. Acest lucru este cunoscut în psihologie sub numele de „decalajul dintre intenție și comportament”.

O explicație pentru această discrepanță este eșecul autoreglării sau al autocontrolului. Capacitatea noastră de autocontrol la sfârșitul zilei este deja la cel mai scăzut nivel , ceea ce poate facilita amânarea somnului.

Unii oameni pot avea în mod natural tendința de a amâna anumite lucruri, inclusiv momentul în care să meargă la culcare. În plus, cerințele de la serviciu sau de la școală pot reduce rezervele de autocontrol ale unei persoane disponibile seara.

Totuși, nu toată lumea este de acord cu această explicație, unii susținând că această teorie pune prea mult accent pe autocontrol .

În schimb, amânarea somnului poate rezulta din faptul că persoanele care au un cronotip vespertin (cei care sunt cei mai productivi și activi seara) sunt obligate să se adapteze la programe concepute pentru tipurile matinale .

În răzbunarea procrastinării somnului, sacrificarea somnului pentru timpul liber poate fi văzută și nu ca un eșec al autocontrolului, ci mai degrabă ca o încercare de a găsi timp pentru a se recupera și a face față stresului cauzat în timpul zilei.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine amânarea somnului, care poate fi rezultatul unei interacțiuni a mai multor factori , inclusiv cronotipul fiecărei persoane, stresul din timpul zilei și dificultățile de autoreglare (adică modificarea comportamentului pentru atingerea unui obiectiv).

Efectele răzbunării pentru procrastinare asupra somnului

Dormitul târziu ocazional nu va avea un impact semnificativ asupra programului tău de somn, sănătății sau bunăstării generale.

Problema apare atunci când amânarea devine un obicei. Nopțile târzii urmate de dimineți devreme pot duce la privarea de somn. Această privare de somn poate afecta capacitatea de a face față cerințelor zilei următoare și poate începe să vă afecteze sănătatea fizică și mentală în timp.

Consecințele negative ale privării de somn cauzate de amânarea somnului din cauza răzbunării pot include:

• Stres
• Depresie
• Dificultăți de concentrare
• Tensiune arterială crescută
• Risc crescut de probleme cardiace
• Slăbirea sistemului imunitar
• creștere în greutate
• Memorie insuficientă

Cum să gestionezi răzbunarea amânării somnului?

Cea mai bună soluție pentru amânarea somnului este menținerea unei igiene adecvate a somnului, care include crearea unor obiceiuri bune de somn și a unui mediu propice somnului.

Nu uita că va dura mai mult de o noapte pentru a dezvolta cu adevărat obiceiuri bune de somn.

Stabilirea unor rutine poate face ca anumite comportamente să pară aproape automate . Din acest motiv, o rutină nocturnă poate reduce nevoia de a sta treaz până târziu în loc să te duci la culcare.

[Carte electronică gratuită: 9 pași eficienți pentru a vă îmbunătăți instantaneu calitatea somnului ]

Câteva exemple de obiceiuri pozitive de somn includ:

• Menținerea unei ore constante de culcare și trezire, inclusiv în zilele în care nu este vorba de muncă
• Evitarea alcoolului sau a cofeinei spre sfârșitul după-amiezii sau serii
• Nu mai folosiți dispozitivele electronice, inclusiv telefoanele mobile și tabletele, timp de cel puțin o jumătate de oră (în mod ideal, mai mult) înainte de culcare.
• Dezvoltarea unei rutine constante în fiecare noapte pentru pregătirea pentru somn

Tehnicile de relaxare, cum ar fi cititul unei cărți, meditația sau stretching-ul ușor, pot face parte din rutina ta de seară și te pot ajuta să adormi. Tehnicile de respirație și relaxarea musculară progresivă pot, de asemenea, reduce stresul, ceea ce poate duce la o recidivă a procrastinării somnului.

Crearea unei camere prietenoase cu somnul, întunecată, răcoroasă și liniștită, precum și utilizarea unei pături gravitaționale pot, de asemenea, să facă somnul mai atrăgător. Un spațiu prietenos cu somnul poate contracara impulsul de a sacrifica somnul pentru activități recreative.

Dacă observați că problemele de somn persistă și aveți o somnolență diurnă vizibilă, vă sugerăm să discutați cu un medic care vă poate revizui obiceiurile de somn, poate determina dacă sunteți afectat de o tulburare de somn și poate crea împreună un plan care să vă ajute să dormiți mai bine.

Epilog

Răzbunarea procrastinării este un obicei greu de scăpat. Poate dura ceva timp până când te simți complet epuizat înainte să-ți dai seama cu adevărat și să fii forțat să renunți la această tendință de amânare.

Deoarece comportamentul este motivat în cele din urmă de sentimentul că nu ai control complet asupra timpului tău din timpul zilei, reevaluarea modului în care îți petreci timpul în fiecare zi este adesea primul pas pentru a depăși amânarea orei de culcare.

Combate stresul și insomnia cu o pătură gravitațională

Păturile gravitaționale sunt cea mai eficientă modalitate de a trata insomnia și stresul fără medicamente, deoarece sunt folosite de multe decenii pentru a ajuta persoanele care suferă de tulburări de anxietate, autism și alte tulburări senzoriale.

Cum funcționează?

Acestea sunt concepute pentru a aplica o presiune ușoară și constantă asupra întregului corp, ceea ce terapeuții ocupaționali numesc „ presiune tactilă profundă ”. Această presiune constantă relaxează sistemul nervos și ajută organismul să crească în mod natural nivelurile de serotonină și melatonină (hormonii fericirii și ai somnului), reducând în același timp nivelurile de cortizol, care este responsabil pentru stres.

Drept urmare, mintea se oprește din „accelerat”, ritmul cardiac scade, starea de spirit se îmbunătățește, iar corpul intră într-o stare de relaxare completă.

Alege-l pe cel care cântărește cel mai mult 10% din greutatea ta corporală și îmbunătățește-ți somnul încă din prima noapte.